miercuri, 10 septembrie 2008

She's still the same


Stiu ca-mi marturisea ca nu putea sa deosebeasca diminetile de nopti,ca linistea o asurzea ingrozitor si ca zilele ploioase o scoteau din minti…apoi deodata a incetat sa mai vorbeasca,sa-mi mai rada,sa-mi mai sopteasca cate o poanta.De fapt ma intrebam daca dincolo de tot ce vedeau ceilalti mai aveam puterea sa o vad si eu asa cum era,asa cum o simteam inca in amprentele fiintei mele.Hmm si ea era tot acolo,dar se ascundea de mine ca intr-un joc de v-ati ascuns in care miza era cu mult mai mare decat rusinea k n-ai reusit sa indeplinesti o sarcina. Si totusi….pareai departe….si totusi nu aveam decat un singur lucru de facut:sa cumpar un billet.Destinatia?M-a intrebat functionara…Nu am stiut ce sa-i raspund functionarei si dupa o jumatate de ora in care am incercat sa o conving sa-mi vanda un bilet catre oriunde, am ajuns sa-i spun ca vreau sa merg intr-un loc in care sa ma simt bine. M-a privit de parca veneam din alt timp si spatiu. In cele din urma, am spus <> si tipa a respirat usurata. Apoi m-am asezat pe o banca in gara privind trenurile de jeleu miscandu-se pe sinele de ciocolata.Atunci mi-am adus aminte cand ne jucam cu culorile:obisnuiam sa ne pictam pleoapele cu praf de soare,sa ne coloram buzele rosii ca pacatul sa ii chinuim pe cei din jur stiind k lor le face placere asta. O prietenie..se intampla, pur si simplu…nu ai cum sa planuiesti ( si sa-ti si iasa) sa creezi o astfel de legatura cu cineva. Imprejurarile sunt cele care aduc la un loc doi oameni. Din punctul acela, relatia depinde numai de ei doi si de cum stiu si vor sa o pastreze. Conflictele si neintelegerile nu fac decat sa le consolideze prietenia…iar daca rezista in timp, numai ei o stiu. O prietenie reala (adica nu una superficiala, in care cei doi sunt la nivel de “cunostinte”) este una in care partile implicate se pot baza unul pe altul oricand si oricum. Intr-o asemenea situatie esti dispus sa faci sacrificii, vrei binele celuilalt si daca este cazul, sa il pui deasupra binelui tau. Cati se pot mandri cu o asemenea prietenie? Cati pot spune sincer ca la un moment dat au spus “lasa-ma pe mine, tu esti important..acum ne gandim la cum sa-ti rezolvam tie problema”? Ceva de genu avem si noi…si nu-i de colo asa ceva…si poate unele chestii s-au schimbat..poate asa simt altii dar eu nu simt asta..indiferent de orice,oricine ar interveni si oricate lucruri s-ar spune. Ea era acolo mai mereu,ca o raza de soare pe care o astepti dimineata sa te sarute inaintea tuturor.Uneori cand plangea putea sa-i citeasca dincolo de suspine.Oricum era acolo ca o umbra cusuta de profilul ei,caci in fiecare pas,fiecare gest,fiecare zambet se regasea magia ei cotidiana...

Niciun comentariu: